Cu ocazia Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, Fordaq România a prezentat un Raport privind starea pădurilor si economiei forestiere, cu accent pe criza de resursă din industria lemnului si criza lemnului de foc.
Sunt analizate in raport:efectele crizei de resursă si a creșterii preturilor asupra sectorului de exploatare a lemnului, industriei de prelucrare primară si industriei mobilei, cauzele blocajelor si efectele masurilor adoptate de catre Ministerul Apelor si Padurilor . Concluzia raportului:este nevoie de o schimbare totală de optică, trecere de la suprareglementare, supracontrol si subfinantare la o viziune de dezvoltare durabilă.
Urgența zero: Codul Silvic si HG-715-2017 trebuie modificate până in vara anului 2018, inainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacitătii de exploatare si a bulversa complet piata lemnului in 2018 !
In Raport sunt analizate:
- evolutia prețului masei lemnoase, cu creșteri de 250 % intre 2011-2017 . In urma evolutiilor preturilor in 2018, aceste creșteri de preturi se apropie de 400 % dacă luăm ca referintă anul 2011 !
- cauzele cresterii preturilor: criza de resursă, efectele modificărilor Codului Silvic si a regulamentelor de valorificare.
- cauzele crizei de resursă: blocajele din administrarea pădurilor, datorate suprareglementării si supracontrolului. Indici de recoltare: 2,8 mc/an/ha din pădurile statului, 2,5 mc/an/ha din pădurile UAT-urilor, 2,2 mc/an/ha din pădurile persoanelor fizice, 0,8 mc/an/ha din vegetatia din afara fondului forestier national. Fată de cresterea medie a pădurilor de 7,8 mc an/ha, indicii de recoltare sunt foarte mici, intre cei mai mici din Europa. Blocajul major este in administrarea pădurilor private.
- starea sectorului de exploatare pe baza prelucrarii datelor de bilant a 3514 agenti economici: agentii economici din sectorul de exploatare s-au decapitalizat continuu, peste 50 % dintre ei ajungând cu capitalurile proprii in zona negativă ! Cel mai mult au suferit agentii economici mici si mijlocii.
- in sectorul de prelucrare primara a lemnului, 172 de agenti economici mari si foarte concentrează 72 % din crifra de afaceri, agentii economici mici- 3537 companii analizate- au pierdut constant capital iar ponderea lor in cifra de afaceri a scăzut constant.
- in industria mobilei, doar 25 de agenti economici concentrează 60 % din cifra de afaceri a industriei. De asemenea, agentii economici mici si mijlocii au avut cifre de afaceri in scădere, iar rezultatele economice de anasamblu au devenit mai slabe.
- anul 2017 a insemnat un an de decapitalizare accentuată pentru ansamblul economiei forestiere.
- Incepând cu anul 2013, preturile masei lemnoase au inceput să erodeze competitivitatea industriei lemnului din România, situatia agravându-se in anii 2016-2017.
- Segmentul de agenti economici mici a fost cel mai afectat atat in sectorul de exploatare, cât si in cel de prelucrare primară si industria mobilei. Peste 1800 de agenti economici mici din sectorul de exploatare, peste 2800 din cel de prelucrare primară a lemnului si peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii in zona negative, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra in incapacitate de plată și își vor inceta activitatea.
- Cea mai gravă criză este in sectorul de exploatare a lemnului, unde disparitia agentilor economici mici face din ce in ce mai greu de mobilizat resursa din proprietătile forestiere mici.
- Pragurile de intrare in sector pentru agentii economici mici sunt din ce in ce mai greu de depăsit: angajat de specialitate cu normă intreagă, operator SUMAL- Woodtracking, autorizare puncte de lucru si depozite temporare, birocratia acordului de distribuire documente cu regim special, sistem due-diligence, certificare, etc.
Circumstatele agravante analizate in raport: scăderea importurilor de bustean din Ucraina si partial Bielorusia, ca urmare a interdictiilor de export.
In raport sunt analizate măsurile luate de Ministerul Apelor si Pădurilor- prin Modificarea Codului Silvic si a Regulamentului de vânzare a masei lemnoase. Măsurile sunt considerate contraproductive, cu efect in amplificarea blocajelor din economia forestiera.
Concluziile analizei:
- Criza de resursă este artificială, cauzată de suprareglementare,supracontrol si subfinantare.
- Blocajele sunt îndeosebi datorate suprareglementării administrării proprietătilor forestiere mici- există un minus de 4-5 milioane de mc in piată datorat acestor blocaje.
- Criza lemnului de foc a determinat explozia preturilor resursei de masă lemnoasă, conducând si la o criză de resursă in industria lemnului.
- Decapitalizarea agentilor economici din sectorul de exploatare a lemnului, in special a agentilor economici mici, ca efect al suprareglementării si supracontrolului, va amplifica criza de resursă .
- Intreaga industrie a lemnului se decapitalizează, rezultatele financiare sunt din ce in ce mai slabe, peste 1800 agenti economici din sectorul de exploatare, peste 3000 din sectorul de prelucrare primara a lemnului au capitaluri proprii negative si practic dispar . Inclusiv industria mobilei a intrat pe o panta descendenta.
- Supracontrolul instituit pin legea contraventiilor silvice continuă.
- Setarea institutionala a domeniului pădurilor este nefunctională: finantarea sectorului este prin PNDR, la Ministerul Agriculturii; Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice finanteaza excesiv si unilateral doar "planuri" privind ariile naturale protejate, fără măsuri concrete in implemetare. Componenta de implementare este in sarcina administratiei silvice si mai ales a proprietarilor de păduri, care nu au finantări pentru implementare. Ministerul Apelor si Pădurilor a rămas doar cu controlul respectării regimului silvic, cu efect in suprareglementare.
- Măsurile luate prin modificarea Codului Silvic sunt contraproductive si vor avea doar efect de amplificare a crizei de resursă atat pentru industria lemnului cat si in aprovizionarea populatiei cu lemn de foc.
Concluzia generala:
- Este nevoie de o schimbare totala de optica, trecere de la suprareglementare, supracontrol si subfinantare la o viziune de dezvoltare durabila.
- Urgenta zero: Codul Silvic si HG-715-2017 trebuie modificate pana in vara anului 2018, inainte de a produce restrangeri ireversibile ale capacitatii de exploatare si a bulversa complet piata lemnului in 2018 !